Printr-o scrisoare deschisă, câteva organizații patronale lansează un atac fără precedent asupra sindicatelor, în dorința de a menține prevederile restrictive din Legea 62/2011 pentru dialogul social din România.

SCRISOARE DESCHISĂ

• Domnului Preşedinte al României,
• Domnului Prim-Ministru,
• Domnului Preşedinte al Senatului,
• Doamnei Preşedinte al Camerei Deputaților,
• Domnilor Preşedinți ai Partidelor Politice Parlamentare,
• Doamnei Ministru al muncii, familiei şi egalității de şanse,
• Delegației în România a Fondului Monetar Internațional,
• Delegației în România a Băncii Mondiale,
• Delegației în România a Uniunii Europene,

Spre ştiință:

• Preşedintelui Uniunii Europene,
• Preşedintelui Parlamentului European,
• Organizației Internaționale a Muncii (OIM),
• Comitetul Economic şi Social European,
• BUSINESSEUROPE
• INTERNATIONAL ORGANISATION of EMPLOYERS.
• European Association of Craft, Small and Medium-sized Enterprises – UEAPME

Alianța Confederațiilor Patronale din România – ACPR, singura structură de reprezentare unitară a intereselor patronilor români, conform dispozițiilor art. 64, alin. (2) din Legea nr. 62/2011 a Dialogului Social, care „cuprinde cel puțin jumătate plus unu din totalitatea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național”, membră a BUSINESSEUROPE şi INTERNATIONAL ORGANISATION of EMPLOYERS, constituita din:

• Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR);
• Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR);
• Consiliul Național al Patronilor din România (CoNPR);
• Patronatul Național Român (PNR);
• Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR);
• Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO);
• Confederația Patronală a Industriei, Serviciilor şi Comerțului (CPISC);
• Confederația Patronală Concordia, Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR);

referitor la inițiativele confederațiilor sindicale reprezentative de abrogare a Legii nr. 62/2001 a dialogului social şi de adoptare a unei Ordonanțe de Urgență privind organizarea şi funcționarea sindicatelor, patronatelor, negocierilor colective, conflictelor de muncă şi Consiliul Economic şi Social;

inițiative sindicale preluate în proporție de 98% de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale, în cele patru proiecte de acte normative care au făcut obiectul discuțiilor din Comisia de Dialog Social de la minister, din data de 25.06.2012;

îşi exprima protestul ferm împotriva instituirii unei dictaturi sindicale în România, atrăgând atenția asupra preluării de către sindicate a inițiativei legislative şi asupra acțiunilor şi intereselor evidente ale acestora de destabilizare a mediului de afaceri şi a mişcării patronale, care, în lipsa unor măsuri ferme şi urgente, vor avea efecte negative semnificative asupra respectării angajamentelor internaționale asumate cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială şi Uniunea Europeană, precum şi asupra stabilității economiei şi dezvoltării dialogului social la nivel național şi investițiilior străine şi autohtone.

A. Va supunem atenției GRAVELE ÎNCĂLCĂRI ALE PRINCIPIILOR ŞI PREVEDERILOR CONSTITUłIEI ROMÂNIEI, CONVENłIILOR ORGANIZAłIEI INTERNAłIONALE A MUNCII (NR. 87/1948, NR. 98/1949 ŞI NR. 154/1981, RATIFICATE DE ROMÂNIA), aquis-ului U.E., bunelor practici europene privind organizarea şi funcționarea sindicatelor, patronatelor, privind negocierile colective şi conflictele de muncă aduse de proiectele de acte normative preluate de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale de la confederațiile sindicale, şi anume:

• principiile constituționale privind inițiativa legislativă, prin admiterea elaborării de către sindicate a reglementărilor privind organizarea şi funcționarea sindicatelor, patronatelor, negocierilor colective, conflictelor de muncă şi Consiliul Economic şi Social;
• principiile de tehnică legislativă, prin lipsa oricărei fundamentări a modificărilor legislative majore inițiate sau a notelor de impact, prin neasigurarea corespondenței cu aquis-ul, angajamentele internaționale ale României şi bunele practici europene şi prin promovarea pe calea ordonanței de urgență, în lipsa evidentă a unei urgențe, a unor reglementări care fac obiectul legilor organice, potrivit Constituției României şi care au un caracter evident electoral;
• principiul constituțional şi al OIM privind libertatea de asociere a patronilor în patronate, prin instituirea pentru societățile comerciale a interdicției de asociere în mai multe patronate, a interdicției de afiliere la patronatele teritoriale care să le reprezinte interesele locale sau în patronatele sectoriale care să le reprezinte interesele specifice obiectelor de activitate secundare;
• principiul OIM al liberei asocieri a organizațiilor patronale în federații şi confederații, prin instituirea interdicției asocierii patronatelor locale în federații şi confederații județene, regionale şi la nivel național;
• principiul OIM al organizării patronatelor potrivit statutelor proprii şi intereselor specifice ale acestora privind mediul de afaceri favorizant şi predictibil, şi nu potrivit cerințelor impuse de sindicate numai „în oglindă” cu acestea şi numai pentru negocieri colective;
• principiile OIM şi bunele practici europene privind organizarea liberă a patronilor pe criteriul teritorial şi al apartenenței la categoria IMM-urilor;
• principiul OIM al negocierilor voluntare, prin instituirea obligativității negocierilor colective la toate nivelurile: de unitate, de grup de unități, sector şi la nivel național, sub sancțiuni contravenționale severe;
• principiul OIM al neingerinței în organizarea şi funcționarea celorlalți parteneri de dialog social, prin elaborarea de către sindicate a reglementărilor privind organizarea şi funcționarea patronatelor, reprezentativitatea acestora şi a reprezentării societății civile în CES;
• principiul constituțional şi al OIM privind nedesfăşurarea de activități politice de către sindicate, prin eliminarea interdicției respective din cuprinsul Legii nr. 62/2011;
• principiul OIM privind relativitatea efectelor contractelor colective, constând în aplicarea lor pentru membrii patronatelor şi sindicatelor semnatare;
• principiul constituțional al respectării dreptului de proprietate al patronilor, prin obligarea acestora de a face pe cheltuiala lor servicii pentru sindicate, cu preluarea cheltuielilor bancare de transfer a cotizațiilor sindicale şi, indirect, prin asigurarea de către patroni a unor spații corespunzătoare funcționării sindicatelor, a dotărilor necesare desfăşurării activității sindicale, inclusiv a salarizării activităților sindicale;
• principiile OIM privind independența şi egalitatea de tratament a partenerilor sociali (deopotrivă a sindicatelor şi a patronatelor);
• principiile constituționale şi europene privind dialogul social, prin înlocuirea dialogului social tripartit, dintre autoritățile publice, patronatele şi sindicatele reprezentative, cu acorduri politice, încheiate doar cu un partener social (sindicate);
• principiile europene privind „o mai bună legiferare” şi simplificarea sarcinii administrative, cu interdicția solicitării de două ori a aceloraşi date (principiul „o singura data”), prin birocratizarea excesivă a procedurii constatării reprezentativității doar în cazul patronatelor, cu solicitarea de declarații pe propria răspundere privind numărul de salariați pentru fiecare patron membru în patronatele din federațiile afiliate la confederație, deşi numărul de salariați se declară lunar în REVISAL şi în bilanțurile şi situațiile depuse de societățile comerciale la Registrul Comerțului şi la Administrațiile Financiare;
• principiul constituțional al separației puterilor în stat şi al nepolitizării dialogului social, prin trecerea procedurii constatării reprezentativității partenerilor sociali de la instanțele de judecată, la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecției Sociale;
• principiul constituțional al accesului liber al cetățenilor la justiție, prin reglementarea dreptului organizațiile sindicale de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză;
• principiul european al echilibrului de reglementare în domeniul conflictelor colective,prin generalizarea grevei sindicale şi lipsa reglementării grevei patronale (look-out);
• principiul constituțional al neretroactivității legii şi principiul ILO al interdicției dizolvării organizațiilor patronilor, prin reglementarea desființării structurilor asociative ale patronilor înființate anterior, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data înființării.

B. EFECTELE MODIFICĂRILOR LEGISLATIVE IMPUSE DE SINDICATE SUNT DEOSEBIT DE GRAVE, vizând în principal:

• afectarea stabilității economice, prin încălcarea angajamentele internaționale cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială şi Uniunea Europeană, cu renunțarea la reforma asumată de România în domeniul negocierilor colective, constând în eliminarea contractului colectiv la nivel național, aplicarea contractelor colective părților semnatare, eliminarea obligativității negocierii la toate nivelurile, eliminarea practicii obținerii prin negocieri colective, în favoarea bugetarilor, de drepturi peste nivelul maxim stabilit de lege, pentru asigurarea controlului deficitului bugetar (în proiecte inițiate fiind prevăzută abrogarea Legii nr. 62/2011 şi revenirea într-o formă agravantă la situația anterioară, cu forțarea sindicalizării salariaților şi aplicarea contractului colectiv de muncă la nivel național tuturor membrilor de sindicat, inclusiv din sectorul bugetar, deşi la negocierea lui nu participă reprezentanții Ministerului Finanțelor sau ai Guvernului şi în condițiile angajării răspunderii penale a angajatorilor,inclusiv din domeniul bugetar,în cazul nerespectării prevederilor contractelor colective);
• distrugerea confederațiilor patronale existente şi a organizațiilor IMM-urilor, cu eliminarea acestora din dialogul social şi din negocierile colective care îşi produc efecte asupra lor, prin impunerea de condiții de organizare şi criterii specifice sindicatelor, care încalcă principiile constituționale, ale OIM, ale aquis-ului european şi care nu se regăsesc în legislația nici unui stat membru al U.E.;
• destabilizarea şi împovărarea patronilor cu obligații şi cheltuieli suplimentare importante, generate de punerea în aplicare a noilor reglementări, cu efecte directe asupra pieței muncii, a creşterii şomajului şi a deficitului bugetar;
• politizarea dialogului social, prin înlocuirea hotărârilor judecătoreşti de constatare a reprezentativității sindicatelor şi patronatelor cu hotărâri lipsite de imparțialitate, ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecției Sociale;
• politizarea unui partener de dialog social, prin permiterea desfăşurării de către sindicate a activităților politice;
• ingerința gravă a sindicatelor în reglementarea organizării şi funcționării patronatelor, a negocierilor colective şi a conflictelor colective.

Membrii Alianței Confederațiilor Patronale din România îşi exprimă poziția unanimă că pentru îmbunătățirea cadrului legislativ privind organizarea şi funcționarea patronatelor, negocierile colective şi conflictele colective este strict necesară derularea unui dialog social real şi calitativ cu patronatele, respectarea dispozițiilor Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii (nr. 87/1948, nr. 98/1949 şi nr. 154/1981, ratificate de România), precum şi valorificarea practicilor europene în domeniu.

Considerăm că problemele semnalate sunt deosebit de grave şi prioritare, patronatele reprezentând un partener social fundamental (egal cu sindicatele şi Guvernul în dialogul social bi- şi tri-partit), având un rol determinant în dezvoltarea economiei româneşti şi în integrarea ei la nivel european şi mondial, în realizarea unui mediu de afaceri favorizant, în promovarea legală a intereselor profesionale, sociale şi economice ale patronilor, la nivel național şi internațional. De asemenea, reglementările privind negocierile şi conflictele colective au efecte directe asupra mediului de afaceri şi a deficitului bugetar.

Pentru aceste considerente, ACPR vă solicită intervenția pentru asigurarea respectării prevederilor Constituției României, Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii, aquis-ului U.E., bunelor practici europene în reglementarea organizării şi funcționării sindicatelor, patronatelor, negocierilor colective şi conflictelor de muncă, precum şi a angajamentelor României asumate cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială şi Uniunea Europeană.

Membrii ACPR îşi exprimă întreaga disponibilitate pentru susținerea cu fundamentări suplimentare a poziției exprimate prin prezenta scrisoare deschisă.

Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR)

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)

Consiliul Național al Patronilor din România (CoNPR)

Patronatul Național Român (PNR)

Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR)

Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO)

Confederația Patronală a Industriei, Serviciilor şi Comerțului (CPISC)

Confederația Patronală Concordia, Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR)